Salvamont Victoria
Echipa noastra
Home Trasee Cabane - Refugii Principalele varfuri Cateva sfaturi Harti Album foto Contact
0268/241.940
0726.686.692
Afla vremea in muntii Fagaras
 2 la suta
SALVAMONT ALERT : Va rugam purtati echipamente adecvate!

     
 
 
SUSPENDARE: Fara microhidrocentrale in ariile naturale protejate
 

Autorizarea microhidrocentralelor (MHC) pe râurile de munte din ariile naturale protejate se suspendă începând cu data de 31 ianuarie 2014, potrivit unui protocol încheiat marţi între Departamentul Pentru Ape şi Păduri din Ministerul Mediului şi fundaţia World Wide Fund for Nature (WWF). Microhidrocentalele din zona Făgăraş se află pe lista celor mai distructive de pe planetă. 

În plus, instituţia s-a obligat ca până la sfârşitul lunii mai 2014 să prezinte lista cu râurile unde nu se vor putea construi microhidrocentrale. În cazul microhdrocentralelor deja autorizate sau în curs de construire, reprezentanţii instituţiei şi ai fundaţiei vor verifica dacă acestea respectă legislaţia în domeniu, iar proprietarii vor fi obligaţi să facă investiţiile necesare pentru a intra în legalitate. Aceste măsuri vin după ce, în anumite cazuri, construcţia de microhidrocentrale a cauzat deja dezechilibre ecologice.

De altfel, WWF România a iniţiat în toamna anului trecut campania naţională „Râurile de munte: ultima şansă”, urmând modelul campaniei „Salvaţi pădurile virgine” din 2011, când peste 100.000 de români au contribuit la modificarea legislaţiei în favoarea pădurilor virgine. Nucleul campaniei era o petiţie adresată ministrului Pădurilor, Apelor şi Pisciculturii, Lucia Varga. WWF România solicita autorităţilor relevante desemnarea unor zone de excludere pentru construcţia MHC (WWF a propus autorităţilor un set de criterii în acest sens) şi implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltării durabile pentru acest sector (pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere), care să permită o evaluarea serioasă şi durabilă a corpurilor de râuri, nu numai din prisma potenţialului tehnic energetic, ci şi a impactului şi, respectiv, a valorii ecologice, economice şi sociale.

De asemenea, organizaţia solicita suspendarea procesului de autorizare şi construcţie de noi microhidrocentrale, prin emiterea unui ordin de ministru, până la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România, similare cu cazurile Capra, Buda, Otic şi nu numai, şi modificarea legislaţiei referitoare la avizarea, construcţia şi functionarea MHC, astfel încât să se soluţioneze problemele identificate.

„Campania noastră pentru salvarea râurilor de munte nu are scopul de a opri dezvoltarea economică, dimpotrivă, urmăreşte să obţină implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetăţeni şi pentru natură. Într-o realitate nouă, în care importanţa apei devine din ce în ce mai evidentă la nivel global, garantarea accesului la apă al cetăţenilor şi protejarea surselor de apă vor fi cruciale pentru asigurarea confortului de viaţă, dar şi a perspectivelor de dezvoltare”, Magor Csibi, directorul WWF România.

 

500 de MHC în România

Într-un raport raport dat publicităţii în primăvara anului trecut, tot de către WWF,  în România, peste 500 de MHC-uri se aflau în stadii diferite de avizare, construire sau funcţionare, peste un sfert fiind în arii protejate sau la limita acestora. Construcţia a aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobată , fărără nici un fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor şi la nivel naţional, arăta WWF România. Problemele cauzate de construcţia de MHC-uri identificate de organizaţie includ: afectarea apelor dulci de suprafaţă şi subterane (România se află printre statele cu surse utilizabile de apă relativ scăzute, cu 2.660 metri cubi pe cap de locuitor pe an, faţă de media europeană de peste 4.000 de metri cubi pe cap de locuitor pe an) şi faptul că se intervine asupra cursului natural al râurilor, deteriorându-se funcţiile ecologice (reţeaua de râuri de munte include peste 13.500 de kilometri de râuri cu stare ecologică bună şi foarte bună, pe porţiuni vizate pentru construcţia de MHC-uri). „Un curs de apă îndiguit, barat sau captat îşi pierde foarte multe caracteristici şi nu mai poate fi niciodată comparat cu un râu natural care deţine habitate şi funcţii ale ecosistemelor sănătoase. Cei mai afectaţi sunt peştii, pentru că o mare parte dintre speciile de peşti migrează sezonier pentru înmulţire, hrănire, în aval şi în amonte pe cursul râurilor. Vidra este, de asemenea, o specie protejată la nivel naţional şi internaţional, al cărei habitat este afectat de construirea microhidrocentralelor”, conform studiilor organizaţiei.

WWF România mai arăta că nu se opune tuturor dezvoltărilor de microhidrocentrale, dar nu este de acord cu eticheta de „energie verde” legată de acestea, motivând că „microhidrocentralele nu produc emisii de carbon, dar afectează în mod serios ecosistemele râurilor şi produc efecte ce nu mai pot fi recuperate nici prin ample măsuri compensatorii”. Totodată, mai atrage atenţia organizaţia de mediu, România şi-a atins deja obiectivele privind producţia de energie din surse regenerabile pentru 2020, iar în momentul de faţă produce un surplus de energie pe care, din motive tehnice, nu îl poate stoca sau transporta pe distanţe mari, pentru export. „Unele dintre aceste investiţii sunt susţinute din fonduri europene şi toate beneficiază de certificate verzi alocate fără nici un criteriu ecologic şi suportate din buzunarul cetăţeanului”, mai spune directorul WWF România

 

Cele mai distructive de pe planetă, la Făgăraş 

Microhidrocentralele (MHC) din Făgăraş, aflate în diferite stadii de autorizare şi de construcţie, au fost incluse printre cele mai nesustenabile nouă studii de caz de pe planetă, în studiul realizat de organizaţia-mamă WWF, alături de alte hidrocentrale, cum ar fi cazurile de pe râurile Devrekani în Turcia, Coosa în Statele Unite ale Americii sau Xingu din Brazilia. În studiul intitulat sugestiv „7 Sins on Dam Building” („Şapte păcate ale construirii barajelor” - traducere liberă), WWF a selectat şi analizat cele mai „păcătoase” cazuri de hidrocentrale din lume, luând în considerare şapte criterii de evaluare (criterii ce includ nu doar impactul ecologic, ci şi cel social şi economic): construirea necorespunzătoare pe râuri, neglijarea debitelor, neglijarea biodiversităţii, ignorarea riscurilor, construirea de noi MHC-uri, fără a se constata necesitatea acestora şi fără planificare corespunzătoare, precum şi neglijarea impactului economic şi social.

În urmă cu aproximativ trei ani, două situri Natura 2000 din Munţii Făgăraş, unul desemnat şi pentru protecţia anumitor specii pe cale de dispariţie, cum ar fi vidra şi diferite specii de peşti, nevertebrate şi amfibieni, precum şi pentru protejarea habitatelor acestora, au fost invadate de microhidrocentrale (53 de MHC-uri cu aproximativ acelaşi număr de captări), provocând distrugerea râurilor de munte şi a speciilor şi habitatelor pe care acestea le găzduiesc. Directorul WWF România menţionează că MHC-urile de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, de pe râurile Sâmbăta, Sebeş şi Dejani-Lupşa, reprezintă doar un exemplu, cazuri similare existând pe întreg teritoriul României.

sursa: Transilvania Expres

 
     
Salvamont Victoria
 
Home Trasee Cabane - Refugii Principalele varfuri Cateva sfaturi Harti Echipa noastra Contact
Salvamont Victoria ® 2012 Toate drepturile rezervate Site realizat de Dan Popa