Salvamont Victoria
Echipa noastra
Home Trasee Cabane - Refugii Principalele varfuri Cateva sfaturi Harti Album foto Contact
0268/241.940
0726.686.692
Afla vremea in muntii Fagaras
 2 la suta
SALVAMONT ALERT : Va rugam purtati echipamente adecvate!

     
 
 
Piramidele misterioase de la Sona
 

Nici hoţii şi nici istoria nu au reuşit să elucideze misterul piramidelor de pământ de la Şona. Iar localnicii nici atâta nu ştiu să spună de unde, când şi cum au apărut. Toţi s-au născut după apariţia piramidelor, mai mult, chiar părinţii şi bunicii lor le-au prins. Unele legende spun că sub ridicăturile de pământ s-ar afla ascunse comori, aşa că prin 2009 nişte hoţi veniţi tocmai din Germania au săpat noapte de noapte până au ajuns în inima unora dintre ele. N-au găsit comorile, cred localnicii, care nu pot spune însă cu exactitate nici ce-au găsit, având în vedere că n-au fost chemaţi la posibila jecmăneală.

Mihai Fratila (88 ani) ne-a fost ghid pana la guruieti

Mihai Fratila (88 ani) ne-a fost ghid pana la guruieti

Maladii din vremuri apuse

În Şona aproape fiecare localnic ştie câte o legendă despre movilele de pe Dealul Şesului. Ne-a fost ghid până la „guruieţi” Mihai Frăţilă, om de vază în sat la cei 88 de ani ai săi.

Pensionarul ştie însă ceva în plus faţă de consătenii săi. „În 1962 eram preşedintele CAP-ului din sat, calitate în care am făcut o adresă la Bucureşti şi am cerut să ne lase să săpăm până în măduva movilelor. Răspunsul a venit prompt cum că nu se poate! Ni s-a spus că acolo sunt morminte ale unor oameni care au murit de o boală necunoscută şi că dacă le-am dezgropa, maladia s-ar extinde, iar tratament pentru ea nu există. Ani de zile n-a mai încercat nimeni să afle ce se ascunde înăuntrul lor”, a explicat Mihai Frăţilă.

Asta este varianta cea mai puţin exploatată de curioşii care s-au interesat de soarta celor 7 piramide. Mai apropiate de realitate decât de legendă sunt însă obişnuinţele companiilor armatei române care s-ar fi folosit de aceste movile pe post de apărători. Tunurile soldaţilor erau postate între piramide, loc din care se trăgea în inamic, iar oamenii în uniforme se apărau de ofensivele armatelor inamice stând în spatele lor.

Nimeni nu ştie când au apărut

singura pereche din Sona, de peste 80 de ani

singura pereche din Sona, de peste 80 de ani

La circa doi kilometri de sat pe dealul Şesului se înalţă falnice 7 movile cu aspect de piramide egiptene. N-au înălţimea şi măiestria piramidei lui Keops şi probabil nu „găzduiesc” nici comorile din celelalte piramide ale faraonilor din Valea Regilor, dar au cu siguranţă vechime.

Unii zic că ar fi de pe vremea dacilor, deci să tot fie vreo două mii de ani de când sunt în picioare, alţii nici măcar nu ştiu unde să le plaseze în timp. Una dintre cele mai hazardate variante este aceea potrivit căreia ar data de pe vremea celţilor, ajunşi pe pământurile acestea cu mult înaintea dacilor, iar în interiorul lor ar fi fost îngropate căpăteniile celţilor trimişi în lumea de dincolo la pachet cu cele mai valoroase podoabe pe care le aveau.

„Eu când m-am născut, ele existau. Părinţii mei când s-au născut existau, bunicii mei le-au prins. Nu ştie nimeni de când datează, pot avea sute sau pot avea mii de ani”, povesteşte Mihai Frăţilă.

Patru din cele 7 movile sunt mai mari decât suratele lor şi au între 15 şi 20 metri înălţime. Celelalte trei sunt umbrite de primele. Accesul pe ele este greu dar nu imposibil, planul înclinat fiind destul de abrut. Din vârful oricărei movile se vede Şona, Oltul, o caricatură de dig începută pe vremea lui Ceauşescu pentru o centrală neterminată nici astăzi şi chiar Făgăraşul.

Triunghi echilateral

turisti germani care viziteaza satul

turisti germani care viziteaza satul

E greu de crezut că piramidele de pământ sunt jocuri întâmplătoare ale naturii. Prea au formă perfectă, prea au un aliniament prestabilit. În expediţia noastră trecem şi pe la preotul Vasile Grigore, în speranţa că poate ne luminează mai mult. Dar părintele ne spune din capul locului că nu poate să emită nicio ipoteză concretă. În schimb, ştie că în ţară mai sunt două locuri cu movile asemănătoare şi că unind cele trei puncte, iese un triunghi echilateral perfect, a cărei semnificaţie… încă se mai caută.

Tot părintele şi-a adus aminte că în urmă cu câţiva ani au fost în sat nişte nemţi, care au săpat pe ascuns noaptea: „intrarea pe care au săpat-o în piramide nu era de statura unui om. Era joasă, iar ei intrau pe brânci şi scoteau de acolo pământ, rezultat din sondări, făcându-şi loc să intre mai adânc.” N-a aflat nimeni dacă au găsit ceva nemţii ori şi-au cheltuit energia degeaba nopţi la rând în căutarea comorilor…

Uriaşul cu opinci

De departe, cea mai cunoscută poveste a apariţiei piramidelor este cea a uriaşului care a trecut odată Oltului. Cu picioarele-i protejate de nişte încălţări pe mărimea sa, despre care unii zic că ar fi cizme, alţii că ar fi opinci, uriaşul a trecut apele Oltului şi a ajuns pe dealul din apropierea satului. În timpul acesta în încălţările uriaşului s-au adunat mari cantităţi de pământ, nisip şi mâl, iar ca să scape de ele uriaşul şi-a scuturat de două ori picioarele la ieşirea din apă. Pământul din opincile lui a fost atât de mult, încât aşa s-au format cei 7 guruieţi.

Umblă o vorbă prin Şona că, în preajma piramidelor, trebuie să mergi cu grijă, ca nu cumva să-i trezeşti pe uriaşi.

Povestea fantastică e desprinsă parcă din basmele de copii şi locuitorii din Şona, care o mai spun turiştilor, o fac de dragul ineditului şi nu pentru că ar crede o iotă în basmele cu uriaşi.

Explicaţiile geologilor

În cazul în care piramidele ar fi formaţiuni naturale, geologii au încercat să explice formarea lor. Ei au ajuns la concluzia că movilele au rezultat în urma alunecării în trepte a unui versant, proces combinat cu acţiunea torentelor care au individualizat aceste dâmburi. Totul s-a petrecut cam acum 12.000 de ani.

Forma piramidelor e creaţia agenţilor externi şi a eroziunii de suprafaţă. Rocile au durităţi diferite. La suprafaţă e argilă, care nu permite infiltrarea apei în straturile interioare, despre care se presupune că ar fi un amestec mai dur de argile, marne, nisipuri cimentate. Ipoteza geologilor nu-i poate linişti însă pe curioşi, care cred în misterul absolut al piramidelor de la Şona.

Şi Şona are misterele ei

Guruieţii rămân misterioşi în ciuda istoriei, geologilor sau săpătorilor infractori. La fel şi Şona pictorului Ştefan Câlţia! Este satul în care mai există un singur cuplu de peste 80 de ani. Restul sunt văduvi sau văduve. Şi acel cuplu este Mihai Frăţilă cu soţia sa.

Mai sunt cam 250 de localnici în Şona şi 302 numere de casă. O casă e locuită, două nu. „A plecat multă lume dintre noi; unii prin Iad, alţii prin Rai, fiecare după cum a fost repartizat! În schimb, puţini sunt cei care s-au mutat aici”, spune Mihai Frăţilă. Şi aceia sunt martori de-ai lui Iehova, veniţi de prin părţile Moldovei.

Frumseţea satului însă nu „pleacă” nicăieri. Sunt conştienţi de asta turiştii care vin să vadă guruieţii sau cei care trec agale, fără nicio grabă, în şaua unui cal. Şi care îşi îndrumă la pas caii, uitându-se în dreapta sau în stânga, să nu care cumva să piardă ceva din satul misterelor.

 
     
Salvamont Victoria
 
Home Trasee Cabane - Refugii Principalele varfuri Cateva sfaturi Harti Echipa noastra Contact
Salvamont Victoria ® 2012 Toate drepturile rezervate Site realizat de Dan Popa